Declinele Politicii de Stânga în Europa: O Privire Asupra Turbulențelor din Spania, Grecia, Cehia și Bulgaria

Introducere

În ultimii ani, partidele de extremă-dreapta din Europa au câștigat din ce în ce mai multă popularitate, în timp ce partidele de stânga se confruntă cu o criză gravă de sprijin popular. Fragmentarea și rezultatele electorale slabe din Europa determină multe formațiuni de stânga să caute soluții pentru a supraviețui, inclusiv prin formarea de coaliții. În acest context, analizăm situația din câteva țări europene: Spania, Grecia, Cehia și Bulgaria.

Turbulențele Politice din Spania

Spania este caracterizată de o structură politică tradițională dominată de două partide principale: Partidul Popular (conservator) și Partidul Muncitoresc Socialist Spaniol. La ultimele alegeri europene, Partidul Popular a obținut 34% din voturi, iar Partidul Muncitoresc Socialist Spaniol 30,2%. Cu toate acestea, stânga spaniolă se confruntă cu probleme interne. Liderul formațiunii de stânga Sumar, Iolanda Diaz, și-a dat demisia după ce partidul său a obținut doar 3% din voturi. Această demisie reflectă divizarea și nesiguranța din cadrul stângii spaniole, chiar și în fața unei structuri politice aparent stabile.

Criza Stângii în Grecia

În Grecia, situația este și mai complicată. SYRIZA, cândva un partid puternic care a guvernat cu 36% din voturi în 2015, se confruntă acum cu o scădere drastică a sprijinului. Cu noul lider Stefanos Kasselakis, partidul nu a reușit să-și redobândească credibilitatea, iar sprijinul pentru stânga greacă nu depășește în total 20%. Partidele de stânga sunt fragmentate, iar controversele interne sunt frecvente. De exemplu, Noua Stângă, formată din parlamentari și foști miniștri din guvernul SYRIZA, a obținut doar 2,45% din voturi la ultimele alegeri europene.

Provocările din Cehia

Cehia a surprins la alegerile europene recente, cu noi formațiuni politice care au obținut rezultate neașteptate. Coaliția populistă „Jurământ și Automobiliști” s-a clasat pe locul al treilea cu 10,3% din voturi, iar coaliția de protest STIGA a obținut 9,6%. Partidele tradiționale de stânga, cum ar fi Social-Democrații și Partidul Comunist, nu mai sunt reprezentate în parlament. După succesul actual al coaliției STIGA, există așteptări ca până la următoarele alegeri parlamentare din 2025 să se formeze o nouă coaliție de stânga.

Prăbușirea Partidului Socialist Bulgar

În Bulgaria, Partidul Socialist Bulgar (BSP), succesorul Partidului Comunist Bulgar, se confruntă cu o prăbușire dramatică. De la alegerile parlamentare din 2017, BSP a pierdut peste 800.000 de voturi, iar la ultimele alegeri a fost susținut de doar 141.178 de alegători. Prăbușirea istorică a forțat-o pe președinta BSP, Cornelia Ninova, să demisioneze. Această declin vine pe fondul coliziunilor cu stânga europeană și al sectarismului de partid intern.

Concluzie

Partidele de stânga din Europa se confruntă cu provocări semnificative, de la fragmentare internă până la pierderea sprijinului popular. Turbulențele politice din Spania, Grecia, Cehia și Bulgaria sunt exemple clare ale dificultăților cu care se confruntă aceste formațiuni. Pentru a supraviețui și a recâștiga încrederea electoratului, partidele de stânga trebuie să găsească noi strategii și să se unească în fața creșterii populismului de dreapta.